- a rupe relaţiile cu cineva
- v. \a rupe relaţiile cu cineva legăturile \a rupe relaţiile cu cineva .
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
a rupe relaţiile cu cineva
Look at other dictionaries:
rupe — RÚPE, rup, vb. III. 1. tranz. A distruge continuitatea unui material solid sub acţiunea unor solicitări mecanice; a despărţi (intenţionat) un obiect în două sau în mai multe bucăţi. ♢ expr. A rupe (sau refl.) a i se rupe (cuiva) inima (sau… … Dicționar Român
sfârşi — SFÂRŞÍ, sfârşesc, vb. IV. 1. tranz. A duce la capăt un lucru, o activitate; a termina, a isprăvi; a pune capăt la ceva, a încheia, a înceta. ♢ loc. adv. Pe sfârşite = aproape gata, pe terminate. ♢ expr. (intranz.) A sfârşi cu ceva = a nu se mai… … Dicționar Român
auzi — AUZÍ, aúd, vb. IV. 1. tranz. A percepe sunetele, zgomotele cu ajutorul auzului. ♢ expr. Să te audă Dumnezeu! = să se împlinească cele pe care (mi) le doreşti! N aude, n a vede (n a greul pămâtului) = se face că nu ştie nimic. Eu spun, eu aud =… … Dicționar Român
desolidariza — DESOLIDARIZÁ, desolidarizez, vb. I. refl. A se despărţi de ideile, de acţiunile, de atitudinile unor persoane sau ale unui grup de persoane; a nu mai simţi, a nu mai activa solidar cu cineva; a rupe legăturile de solidaritate cu cineva. – Din fr … Dicționar Român
strica — STRICÁ, stric, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) transforma din bun în rău; a (se) deteriora, a (se) degrada; a (se) defecta. ♢ expr. (refl.) A se strica căruţa în mijlocul drumului = a întâmpina piedici, a avea neplăceri când eşti încă departe de … Dicționar Român
despărţi — DESPĂRŢÍ, despárt, vb. IV. l. refl. A se îndepărta de cineva sau de ceva plecând în altă parte, a părăsi, vremelnic sau definitiv, pe cineva sau ceva; (despre mai multe persoane) a se separa, plecând în direcţii diferite. ♦ refl. fig. A se… … Dicționar Român
certa — CERTÁ, cert, vb. I. 1. refl. recipr. A se lua la ceartă cu cineva, a discuta cu glas ridicat, cu aprindere; a se gâlcevi, a se ciorovăi, a se ciondăni. ♦ A rupe relaţiile de prietenie, a se învrăjbi cu cineva, a se supăra. ♢ expr. A fi certat cu… … Dicționar Român
brânză — BRẤNZĂ, (2) brânzeturi, s.f. 1. Produs alimentar obţinut prin coagularea şi prelucrarea laptelui. ♢ expr. (fam.) A nu fi nici o brânză (de cineva) = a nu fi bun de nimic. (fam.) A nu face nici o brânză = a nu realiza nimic; a nu fi bun de nimic.… … Dicționar Român
pierde — PIÉRDE, pierd, vb. III. I. 1. tranz. A nu mai şti unde se află, unde a pus, unde a rătăcit (un bun material). ♢ expr. A( şi) pierde şirul = a se încurca, a se zăpăci; a nu mai avea continuitate (în vorbire, scris, gândire). 2. tranz. A nu mai… … Dicționar Român
divorţa — DIVORŢÁ, divorţez, vb. I. intranz. (Despre soţi) A se despărţi prin divorţ. ♦ tranz. A determina pe cineva să se despartă prin divorţ. – Din fr. divorcer (după divorţ). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 A divorţa ≠ a (se)… … Dicționar Român
dos — DOS, dosuri, s.n. 1. Partea de dindărăt a unui obiect, a unei construcţii, a unei curţi, a unei fiinţe etc. ♢ loc. adv. De a ndoasele(a) sau pe de a ndoasele(a) = altfel de cum trebuie, de cum e firesc, anapoda; întors invers; cu spatele înainte … Dicționar Român
